Ureaplasma este o bacterie microscopică, parte a familiei Mycoplasmataceae, care se poate regăsi în flora normală a aparatului genital, dar care, în anumite condiții, devine patogenă.
Multe persoane o poartă fără să știe, iar infecția apare doar atunci când echilibrul microbiologic este perturbat. Discuția despre Ureaplasma, cauze, simptome și opțiuni de tratament este importantă pentru că afectează atât sănătatea reproductivă, cât și calitatea vieții sexuale.
Această bacterie se transmite, de regulă, pe cale sexuală, dar și vertical, de la mamă la făt, în timpul sarcinii sau nașterii. Tocmai de aceea, diagnosticul și prevenția devin importante. Deși în multe cazuri Ureaplasma nu produce manifestări evidente, atunci când apar, simptomele pot fi confundate cu alte infecții urogenitale.
De la inflamații locale, dureri la urinare și până la complicații mai grave precum infertilitatea, ureaplasmoza are o paletă variată de efecte. Mulți pacienți ajung la medic abia când apar probleme serioase, deși analizele simple pot confirma infecția din timp.
Ce este ureaplasma și cum se manifestă?
Ureaplasma este un microorganism atipic, fără perete celular, ceea ce o face diferită de bacteriile obișnuite. Această particularitate îi permite să fie rezistentă la anumite antibiotice și să se adapteze în mediul urogenital.
Deși poate fi prezentă în mod normal în organism, Ureaplasma devine o problemă atunci când se multiplică excesiv. Nu toate persoanele purtătoare dezvoltă simptome, însă atunci când acestea apar, pot include:
- usturimi sau arsuri la urinare;
- secreții vaginale anormale la femei;
- dureri pelvine sau disconfort în zona genitală;
- inflamații la nivelul uretrei sau colului uterin;
- la bărbați: prostatită, epididimită sau durere testiculară.
Un aspect important este că simptomele sunt nespecifice și pot fi ușor confundate cu alte infecții cu transmitere sexuală. Din acest motiv, testele de laborator sunt singura metodă sigură de diagnostic.
Cauzele și factorii de risc în infecția cu Ureaplasma
Transmiterea principală a Ureaplasmei este pe cale sexuală, însă există și alte situații care pot duce la infecție.
Factori de risc frecvenți:
- contact sexual neprotejat;
- schimbarea frecventă a partenerilor;
- imunitate scăzută;
- dezechilibre ale florei vaginale sau urinare;
- sarcina și nașterea (transmitere de la mamă la copil).
În plus, utilizarea excesivă a antibioticelor poate perturba flora microbiană și poate crea un teren favorabil pentru dezvoltarea acestei bacterii.
Nu trebuie ignorat nici faptul că Ureaplasma poate coexista cu alte infecții genitale, precum Chlamydia sau Mycoplasma hominis, complicând și mai mult tabloul clinic. În unele cazuri, infecția rămâne asimptomatică mult timp, dar riscul de complicații crește odată cu trecerea anilor.
Tipuri de ureaplasma și posibile complicații
Există mai multe specii, dar cele mai frecvent întâlnite sunt Ureaplasma urealyticum și Ureaplasma parvum. Ambele pot fi prezente la femei și bărbați, însă comportamentul lor patologic diferă.
Complicații posibile dacă infecția nu este tratată:
- infertilitate la femei și bărbați;
- sarcini extrauterine sau avorturi spontane;
- nașteri premature;
- infecții ale nou-născuților;
- inflamații cronice ale tractului urinar și genital.
În cazul femeilor însărcinate, Ureaplasma poate fi deosebit de periculoasă, deoarece există riscul de a afecta fătul sau de a provoca complicații în timpul nașterii. De aceea, screening-ul în sarcină și monitorizarea atentă sunt recomandate.
Diagnostic: cum se descoperă infecția cu ureaplasma?
Pentru că simptomele sunt rareori clare, diagnosticul se pune doar prin analize de laborator. Cele mai frecvente metode sunt:
- exsudat vaginal sau uretral: recoltat pentru identificarea bacteriei;
- urocultură: pentru detectarea infecțiilor urinare asociate;
- PCR (reacția de polimerizare în lanț): cea mai precisă metodă de identificare a ADN-ului bacteriei.
Medicul urolog, ginecolog sau specialist în boli infecțioase poate recomanda testarea, mai ales dacă pacientul prezintă simptome persistente sau dacă există dificultăți de concepție.
Un aspect important: testele ar trebui făcute de ambii parteneri, pentru a evita reinfectarea.
Opțiuni de tratament pentru ureaplasma
Tratamentul infecției cu Ureaplasma se face exclusiv pe baza recomandării medicului, după confirmarea prin analize.
Tratament medicamentos:
- antibiotice: în funcție de sensibilitatea bacteriei (tetracicline, macrolide, fluorochinolone);
- antiinflamatoare: pentru reducerea simptomelor locale;
- probiotice: pentru refacerea florei vaginale și intestinale.
Durata tratamentului variază între 7 și 14 zile, iar ambii parteneri trebuie să urmeze schema completă. În caz contrar, riscul de recidivă este foarte mare.
Recomandări suplimentare:
- evitarea contactelor sexuale neprotejate pe perioada tratamentului;
- hidratare și igienă intimă corectă;
- evitarea automedicației și a antibioticelor fără prescripție.
Prevenția: cum ne protejăm de infecția cu Ureaplasma
Prevenția este cheia pentru a evita complicațiile pe termen lung.
Măsuri utile de prevenție:
- folosirea prezervativului la contactele sexuale;
- analize periodice pentru infecții cu transmitere sexuală;
- menținerea unei flore vaginale echilibrate (evitarea spălăturilor intravaginale excesive);
- consult medical la primele simptome suspecte;
- respectarea tratamentului în cazul diagnosticului confirmat.
Pentru femeile însărcinate, testele pentru Ureaplasma pot fi incluse în screening-ul prenatal, pentru a preveni complicațiile asupra sarcinii și nou-născutului.
Ureaplasma este o bacterie aparent „invizibilă”, dar cu potențial de a provoca probleme serioase atunci când nu este diagnosticată și tratată corect. Deși mulți oameni o poartă fără simptome, riscurile cresc atunci când există factori de dezechilibru sau imunitate scăzută.
Cunoașterea cauzelor, simptomelor și a opțiunilor de tratament ajută la prevenirea complicațiilor. Analizele simple și consultul medical regulat fac diferența între o infecție tratată la timp și probleme cronice.
Dacă bănuiești că ai putea fi expus la Ureaplasma sau dacă ai simptome persistente, cel mai bine este să consulți un medic specialist. Un diagnostic corect și un tratament adecvat te pot ajuta să îți protejezi sănătatea și să eviți complicațiile.
Lasă un răspuns