Declarația unică este formularul prin care persoanele fizice declară anumite venituri pentru care impozitul și contribuțiile sociale nu sunt stabilite integral de angajator sau de un alt plătitor. Formularul 212 este folosit în special de persoanele cu activități independente, chirii, venituri din străinătate, investiții, monede virtuale sau alte surse extrasalariale.

În 2026, declarația pentru veniturile realizate în 2025 trebuia depusă până la 25 mai 2026. Pentru veniturile obținute în 2026, termenul general va fi 25 mai 2027. Dacă ai depășit termenul, obligația nu dispare. Declarația trebuie transmisă cât mai repede, iar impozitul și contribuțiile neachitate pot genera dobânzi și penalități. Nedepunerea poate fi sancționată și cu amendă.

Cine trebuie să depună declarația unică

Obligația depinde de tipul venitului, de modul în care a fost impozitat și de nivelul veniturilor cumulate. Faptul că ai primit bani în afara salariului nu înseamnă automat că trebuie să depui formularul, dar situația fiscală trebuie verificată.

În principal, depun declarația unică persoanele care au obținut venituri din:

– activități independente desfășurate ca PFA sau în altă formă autorizată;
– profesii liberale;
– activități de producție, comerț sau prestări de servicii;
– drepturi de autor pentru care impozitul nu a fost reținut integral la sursă;
– închirierea bunurilor către persoane fizice;
– închirierea în scop turistic;
– activități agricole, silvicultură sau piscicultură, în cazurile prevăzute de lege;
– tranzacții cu monede virtuale;
– investiții pentru care există obligații ce nu au fost stinse integral prin reținere la sursă;
– alte surse pentru care contribuabilul trebuie să calculeze impozitul;
– venituri obținute din străinătate și impozabile în România.

Formularul se depune și atunci când ai înregistrat o pierdere fiscală care trebuie declarată. ANAF arată că pentru raportarea din 2026 sunt vizate persoanele care au realizat în 2025 venituri sau pierderi din România ori din străinătate și datorează impozit sau contribuții sociale.

Persoanele care au obținut numai venituri salariale din România nu depun, în mod obișnuit, declarația unică. Angajatorul calculează, reține și plătește taxele salariale.

Nici veniturile cu impozit final reținut la sursă nu trebuie declarate din nou pentru impozitul pe venit. Totuși, dividendele, dobânzile, câștigurile din investiții, chiriile și alte venituri extrasalariale pot genera obligația de plată a CASS atunci când, cumulate, ating plafoanele prevăzute de lege.

Un salariat care primește și dividende poate ajunge astfel să depună declarația doar pentru contribuția la sănătate. Salariul său nu se trece în formular, deoarece a fost deja impozitat prin angajator.

Ce se declară în 2026 și care este termenul

Declarația depusă în 2026 privește, în principal, veniturile efectiv realizate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025. Termenul a fost 25 mai 2026 inclusiv, atât pentru transmiterea formularului, cât și pentru plata obligațiilor calculate prin acesta.

Pentru veniturile realizate în 2026 nu se mai completează o estimare generală în cursul anului. Acestea vor fi declarate până la 25 mai 2027, după ce contribuabilul cunoaște venitul efectiv, cheltuielile deductibile și rezultatul fiscal anual.

În cursul anului 2026, declarația poate fi depusă pentru opțiunea de plată a contribuției la sănătate. Această posibilitate este utilă persoanelor care nu sunt asigurate prin salariu, pensie sau altă categorie și vor să dobândească statutul de asigurat.

Formularul cuprinde două zone importante:

– datele privind veniturile realizate și obligațiile aferente anului anterior;
– datele privind CASS datorată prin opțiune în anul curent.

Pentru fiecare sursă se completează secțiunea corespunzătoare. Dacă ai avut o activitate independentă și două proprietăți închiriate, datele nu trebuie adunate într-un singur rând fără a ține cont de regulile fiecărei categorii.

Declarația poate fi transmisă:

– online prin Spațiul Privat Virtual;
– prin platforma e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată;
– la registratura organului fiscal;
– prin poștă, cu confirmare de primire.

Depunerea prin SPV este cea mai ușor de verificat. După transmitere trebuie descărcată recipisa. Mesajul de validare confirmă că formularul a fost primit și acceptat, în timp ce o recipisă cu erori arată că declarația trebuie corectată și retransmisă.

Ce taxe se stabilesc prin declarația unică

În funcție de situație, formularul poate stabili impozitul pe venit, contribuția la pensie și contribuția la sănătate. Cele trei obligații nu se aplică automat în același mod tuturor veniturilor.

Impozitul pe venit este, de regulă, de 10%, dar baza asupra căreia se aplică diferă. Pentru o activitate independentă în sistem real se pornește de la diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile. Pentru alte categorii pot exista cote forfetare, norme de venit sau reguli speciale.

CAS reprezintă contribuția la pensie. Aceasta poate deveni obligatorie pentru veniturile din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală atunci când sunt îndeplinite condițiile și plafoanele legale. Dividendele și dobânzile nu intră, în mod obișnuit, în calculul CAS.

CASS este contribuția la sănătate. Regimul ei diferă între activitățile independente și celelalte venituri extrasalariale. Pentru investiții, chirii și alte categorii, veniturile relevante se cumulează pentru verificarea plafoanelor.

Un exemplu simplu este persoana care a avut în 2025 venituri din dividende și chirii. Impozitul pe dividende poate fi deja reținut, iar cel pentru chirie se stabilește potrivit regulilor aplicabile. Veniturile pot trebui însă cumulate pentru a vedea dacă apare obligația de plată a CASS.

Înainte de completare, pregătește documentele care arată încasările, cheltuielile deductibile, impozitul reținut și taxele plătite în străinătate. Nu completa declarația numai pe baza sumelor intrate în cont, deoarece unele încasări nu sunt venituri impozabile, iar altele au un regim fiscal distinct.

Ce se întâmplă dacă depui declarația după termen

Dacă ai uitat să depui declarația până la 25 mai 2026, primul pas este să o completezi și să o transmiți acum. Depunerea cu întârziere este mai bună decât așteptarea unei notificări sau a unei verificări ANAF.

Nedepunerea declarației unice la termen constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 50 și 500 de lei.

Amenda nu înlocuiește impozitul, CAS sau CASS. Obligațiile principale rămân datorate, iar pentru sumele neachitate se acumulează accesorii.

Pentru plata după scadență se aplică:

– dobândă de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere;
– penalitate de întârziere de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.

Accesoriile obișnuite ajung astfel la 0,03% pe zi din suma restantă. Calculul începe din ziua următoare scadenței și continuă până la data plății inclusiv.

Dacă obligațiile nu sunt declarate și sunt stabilite ulterior de organul fiscal printr-o decizie de impunere, poate interveni penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi, alături de dobândă. Această consecință este mai severă decât corectarea voluntară a situației.

După depunerea declarației restante, verifică obligațiile în SPV și achită suma cât mai repede. Dacă nu o poți plăti integral, analizează posibilitatea unei eșalonări înainte de începerea executării silite.

O declarație deja transmisă poate fi corectată prin depunerea uneia rectificative. În capitolul rectificat trebuie completate toate datele corecte, nu numai diferența față de formularul inițial.

Declarația unică devine mai simplă dacă separi veniturile după sursă și verifici ce taxe au fost deja reținute. Dacă termenul a trecut, nu ignora obligația. Depune formularul, păstrează recipisa, plătește sumele datorate și corectează rapid orice eroare. Astfel limitezi accesoriile și reduci riscul unei impuneri stabilite ulterior de ANAF.