Guta este o afecțiune inflamatorie metabolică frecvent întâlnită, caracterizată prin episoade acute de durere intensă la nivelul articulațiilor. Apare atunci când nivelul acidului uric din sânge crește peste limitele normale și formează cristale care se depun în articulații. Cel mai des este afectată articulația degetului mare de la picior, însă pot fi implicate și gleznele, genunchii, coatele sau mâinile. Durerea apare brusc, adesea noaptea, și poate fi însoțită de roșeață, căldură locală și umflare accentuată.

Guta nu este doar o problemă de disconfort temporar, ci o boală cronică ce poate evolua progresiv dacă nu este gestionată corect. Mulți oameni o asociază exclusiv cu alimentația, însă realitatea este mai complexă. Dezechilibrele metabolice, predispoziția genetică, anumite boli și stilul de viață contribuie semnificativ la apariția ei. În lipsa tratamentului, atacurile devin mai frecvente și mai severe, iar articulațiile pot suferi leziuni permanente.

Înțelegerea mecanismelor care stau la baza gutei ajută la recunoașterea timpurie a simptomelor și la luarea unor decizii informate pentru controlul bolii pe termen lung. Gestionarea corectă presupune informare, monitorizare medicală constantă și ajustări realiste ale obiceiurilor zilnice, astfel încât inflamația să fie ținută sub control, iar calitatea vieții să rămână cât mai bună, în mod individual și responsabil constant.

Ce este guta și de ce apare excesul de acid uric

Guta apare din cauza acumulării excesive de acid uric în sânge, o substanță rezultată din descompunerea purinelor. Purinele sunt compuși naturali prezenți atât în organism, cât și în anumite alimente. În mod normal, acidul uric este eliminat prin rinichi, odată cu urina.

Problema apare atunci când organismul produce prea mult acid uric sau când rinichii nu îl elimină eficient. În aceste situații, acidul uric cristalizează și se depune în articulații. Cristalele declanșează un răspuns inflamator intens, responsabil de durerea specifică gutei.

Există mai multe cauze care favorizează acest dezechilibru metabolic:

• predispoziția genetică
• insuficiența renală sau bolile renale cronice
• obezitatea și sindromul metabolic
• consumul frecvent de alcool
• alimentația bogată în carne roșie și organe

Guta este mai frecventă la bărbați, însă riscul crește și la femei după menopauză. Odată instalată, boala necesită monitorizare constantă pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Simptomele gutei și modul în care se manifestă crizele

Simptomele gutei apar, de regulă, sub forma unor crize acute numite atacuri de gută. Acestea debutează brusc și pot deveni rapid extrem de dureroase. De cele mai multe ori, durerea apare noaptea sau dimineața devreme.

Cele mai frecvente simptome includ:

• durere intensă, pulsatilă, greu de suportat
• umflarea articulației afectate
• roșeață și senzație de căldură locală
• sensibilitate crescută la atingere

Un atac de gută poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Între crize, simptomele pot dispărea complet, ceea ce creează falsa impresie că problema s-a rezolvat. În realitate, boala continuă să evolueze în tăcere.

În stadii avansate, pot apărea tofi gutoși, formațiuni dure de cristale de acid uric sub piele. Aceștia se localizează frecvent la nivelul degetelor, urechilor sau coatelor. Fără tratament, guta poate duce la distrugerea articulațiilor și limitarea mobilității.

Guta se transmite sau nu? Mituri și realități

Guta nu este o boală contagioasă și nu se transmite de la o persoană la alta. Nu poate fi luată prin contact fizic, aer sau alte forme de expunere. Confuzia apare adesea din cauza componentei genetice a bolii.

Predispoziția pentru gută poate fi moștenită, ceea ce înseamnă că membrii aceleiași familii pot avea un risc mai mare. Totuși, genele nu sunt singurul factor determinant. Stilul de viață joacă un rol esențial în declanșarea bolii.

Factorii care cresc riscul de gută includ:

• alimentația dezechilibrată
• sedentarismul
• consumul excesiv de alcool
• stresul cronic
• anumite medicamente

Este important de știut că guta poate fi prevenită sau ținută sub control chiar și în prezența unei predispoziții genetice. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase reduce semnificativ frecvența și severitatea crizelor.

Tratamentul gutei: soluții medicale și ajustări de stil de viață

Tratamentul gutei are două obiective principale: calmarea crizelor acute și prevenirea recurenței acestora. În timpul unui atac, medicamentele antiinflamatoare sunt esențiale pentru reducerea durerii și inflamației. În unele cazuri, medicul poate recomanda tratamente specifice pentru scăderea acidului uric.

Pe termen lung, controlul gutei presupune o abordare complexă. Alimentația joacă un rol important, dar nu exclusiv. Reducerea alimentelor bogate în purine ajută la menținerea unui nivel stabil al acidului uric.

Recomandări utile pentru gestionarea gutei:

• hidratare corespunzătoare zilnică
• limitarea alcoolului, în special berea
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase
• activitate fizică moderată și constantă
• respectarea tratamentului prescris

Monitorizarea periodică a nivelului de acid uric este esențială. Ajustările trebuie făcute gradual și personalizat, sub supraveghere medicală. Automedicația sau schimbările drastice pot agrava boala.

Guta nu definește calitatea vieții unei persoane, atunci când este înțeleasă și gestionată corect. Prin combinația dintre tratament adecvat, informare și disciplină, crizele pot fi rare sau chiar eliminate. O abordare echilibrată ajută la protejarea articulațiilor și la menținerea mobilității pe termen lung, oferind siguranță, confort și control asupra propriei sănătăți.