Alegerile locale reprezintă momentul în care cetățenii își aleg direct reprezentanții din comunitate: primarii, consilierii locali și județeni, dar și președinții consiliilor județene. Spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidențiale, scrutinul local are o importanță imediată pentru viața de zi cu zi: drumurile, școlile, curățenia, transportul public, iluminatul stradal, toate depind de administrația locală aleasă.

Dar, deși toată lumea vorbește despre ele, nu toți știu exact când se organizează alegerile locale și ce reguli stabilesc calendarul acestora. În România, data alegerilor locale este fixată prin hotărâre a Guvernului, de obicei cu cel puțin 75 de zile înainte de scrutin. În mod normal, acestea se organizează o dată la patru ani, în cursul lunilor mai sau iunie, în funcție de sfârșitul mandatului aleșilor locali.

Această regulă simplă ascunde însă o procedură complexă, menită să asigure continuitatea administrației, corectitudinea procesului electoral și respectarea termenelor legale.

Mandatul aleșilor locali, baza pentru stabilirea datei

Durata mandatului primarilor, consilierilor locali, consilierilor județeni și președinților de consilii județene este de patru ani, potrivit Legii administrației publice locale.

Data de organizare a alegerilor locale este strâns legată de momentul expirării acestor mandate. În mod normal:

• alegerile locale se organizează cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatelor;
• mandatele actuale încetează în ziua preluării funcției de către noii aleși.

Astfel, între alegerile din 2020 și următoarele, perioada de patru ani se împlinește în 2024. De regulă, scrutinul are loc la sfârșitul primăverii, pentru ca noile consilii locale și județene să fie constituite până în vară.

Dacă, din motive excepționale (precum pandemii sau crize politice), alegerile nu se pot organiza la termen, Guvernul poate prelungi mandatele existente, dar numai prin lege adoptată de Parlament.

Cine stabilește data alegerilor locale

Responsabilitatea de a stabili data exactă a alegerilor locale revine Guvernului României, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial.

Această hotărâre conține:

• data scrutinului;
• programul calendaristic al acțiunilor electorale;
• termenele pentru depunerea candidaturilor, campania electorală și vot;
• regulile privind campania și publicitatea electorală.

Guvernul stabilește data ținând cont de:

• durata mandatelor în curs;
• necesitatea unei perioade de pregătire administrative;
• evitarea suprapunerii cu alte scrutine (parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale).

Astfel, decizia nu este politică, ci administrativa: menită să asigure organizarea logistică și legală a alegerilor.

Calendarul electoral: etapele pregătirii alegerilor locale

Procesul de organizare a alegerilor locale urmează un calendar strict, stabilit prin Legea nr. 115/2015 privind alegerile locale.

După publicarea hotărârii Guvernului, urmează mai multe etape obligatorii:

1. Constituirea birourilor electorale (la nivel național, județean, local).
2. Depunerea candidaturilor, de obicei cu 40 de zile înainte de vot.
3. Afișarea listelor electorale și verificarea acestora de către cetățeni.
4. Campania electorală, care durează 30 de zile.
5. Ziua votului, care are loc duminica.
6. Numărarea voturilor și validarea mandatelor.

Întregul proces este supravegheat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția responsabilă cu buna desfășurare a alegerilor.

Frecvența alegerilor locale

Alegerile locale se organizează o dată la patru ani, pentru toate unitățile administrativ-teritoriale din România: comune, orașe, municipii și județe.

Scrutinul este universal și direct, ceea ce înseamnă că:

• toți cetățenii cu drept de vot pot participa;
• votul este secret și exprimat direct, fără intermediari;
• rezultatul este obligatoriu pentru administrația publică.

În mod obișnuit, alegerile locale au loc în lunile mai-iunie, iar mandatele noilor aleși încep în toamnă, după validarea oficială.

Această frecvență asigură stabilitate și predictibilitate în guvernarea locală.

Când pot fi amânate alegerile locale

Deși regula generală prevede organizarea la termen, pot exista situații excepționale care determină amânarea alegerilor.

Acestea includ:

• starea de urgență sau alertă (cum s-a întâmplat în 2020, în timpul pandemiei);
• calamități naturale;
• conflicte majore care fac imposibilă organizarea.

În astfel de cazuri, Parlamentul poate adopta o lege prin care prelungește mandatele în curs până la stabilizarea situației.

Amânarea nu poate fi decisă prin simplă hotărâre de Guvern, ci necesită act legislativ adoptat democratic.

Aceasta este o garanție că procesul electoral nu poate fi manipulat politic.

Durata campaniei electorale

Campania electorală pentru alegerile locale durează 30 de zile și se încheie cu 24 de ore înainte de ziua votului.

Pe durata acestei perioade, candidații și partidele au dreptul:

• să își prezinte programele și proiectele publice;
• să organizeze întâlniri, mitinguri, conferințe și materiale de promovare;
• să folosească mass-media, dar respectând reguli stricte de echitate.

Campania are scopul de a informa alegătorii, nu de a-i manipula.

Instituțiile publice trebuie să rămână neutre, iar folosirea resurselor statului în scop electoral este strict interzisă.

Cine organizează efectiv alegerile locale

Deși Guvernul stabilește data, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este instituția care coordonează organizarea efectivă.

AEP:

• verifică listele electorale;
• asigură tipărirea și distribuirea buletinelor de vot;
• gestionează finanțarea campaniilor;
• supraveghează birourile electorale locale.

În teren, organizarea propriu-zisă este realizată de:

• Birourile electorale județene;
• Birourile electorale de circumscripție (comunală, orășenească, municipală);
• Primării, care asigură logistica și spațiile de vot.

Toate aceste structuri acționează sub supravegherea AEP și a Biroului Electoral Central (BEC).

Când are loc votul efectiv

Alegerile locale se desfășoară duminica, între orele 07:00 și 22:00.

Dacă la ora 22:00 mai sunt persoane care așteaptă la coadă pentru a vota, secția rămâne deschisă până când toți alegătorii și-au exprimat votul.

Fiecare alegător primește mai multe buletine de vot, pentru că scrutinul local are loc simultan pentru:

• primar;
• consiliul local;
• președintele consiliului județean;
• consiliul județean.

Votul este exprimat personal, cu semnătură în lista electorală și ștampilă aplicată pe buletin.

Ce se întâmplă după alegeri

După închiderea urnelor, începe procesul de numărare și centralizare a voturilor.

Etapele principale sunt:

1. Numărarea voturilor în fiecare secție;
2. Întocmirea proceselor-verbale și predarea acestora către biroul electoral de circumscripție;
3. Centralizarea rezultatelor la nivel județean;
4. Anunțarea oficială a rezultatelor de către Biroul Electoral Central.

După validare, noii aleși locali depun jurământul și își preiau funcțiile.

Mandatele lor de patru ani încep din momentul depunerii jurământului, ceea ce marchează sfârșitul oficial al mandatului precedent.

Alegeri locale parțiale

Pe lângă alegerile generale, pot avea loc și alegeri locale parțiale.

Acestea se organizează atunci când:

• funcția de primar devine vacantă;
• consiliul local sau județean este dizolvat;
• numărul de consilieri scade sub jumătate.

Alegerile parțiale sunt stabilite prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a AEP.

Ele au loc doar în localitățile afectate, fără a influența restul administrațiilor locale.

Importanța alegerilor locale pentru democrația românească

Alegerile locale nu sunt doar un exercițiu administrativ, ci o expresie concretă a democrației.

Prin votul lor, cetățenii decid:

• cine gestionează bugetele locale;
• ce priorități are comunitatea;
• cum sunt implementate politicile publice la nivel local.

De aceea, prezența la vot în alegerile locale este adesea un indicator al nivelului de implicare civică și al încrederii în democrație.

O administrație locală eficientă depinde direct de alegerea unor oameni competenți și de participarea responsabilă a cetățenilor.

Când se organizează alegerile locale: sinteză clară

În concluzie:

• Alegerile locale se organizează o dată la patru ani, de regulă în lunile mai sau iunie;
• Data este stabilită prin hotărâre de Guvern, cu cel puțin 75 de zile înainte de scrutin;
• Mandatul aleșilor locali durează patru ani și poate fi prelungit doar prin lege, în cazuri excepționale;
• Autoritatea Electorală Permanentă coordonează organizarea, iar Guvernul asigură resursele necesare;
• Alegerile pot fi generale (pentru toate localitățile) sau parțiale (pentru locuri vacante).

Prin urmare, momentul organizării alegerilor locale nu este arbitrar, ci reglementat riguros, astfel încât să garanteze stabilitatea democratică și funcționarea continuă a administrației publice.

Votul local rămâne cel mai direct instrument prin care cetățenii pot influența calitatea vieții în comunitățile lor.