Fizioterapia este, în esență, știința care îi oferă corpului “instrumentele” de care are nevoie ca să se repare singur. Nu mai este doar pentru sportivi sau pentru recuperări complicate după operații. Astăzi, oricine stă prea mult la birou, cară copilul pe un singur braț ori fuge pe scări fără încălzire poate simți pe pielea lui beneficiile terapiei fizice.

Prin exerciții ghidate, mobilizări manuale, electroterapie, bandajare kinesio și educație posturală, fizioterapeuții reduc durerea, cresc mobilitatea și, mai important, previn recidivele.

Afecțiuni musculo-scheletale: de la entorse la dureri de spate

Cea mai mare “clientelă” a cabinetelor de fizioterapie vine din sfera musculo-scheletală. Multe probleme pornesc de la postura vicioasă, kilograme în plus sau mișcări bruște. Iată cele mai frecvente diagnosticuri și modul în care se abordează:

• Lombalgie și durere cervicală. Apar adesea după ore lungi la laptop ori dormitul pe o saltea prea moale.
• Entorsă de gleznă sau genunchi. Mișcare bruscă, contact în sport, aterizare incorectă.
• Rupturi musculare și tendinite. Suprasolicitare repetitivă la sală sau la muncă fizică.
• Gonartroză și coxartroză. Uzură articulară care se instalează, de regulă, după 45-50 de ani.
• Scolioză și cifoză juvenilă. Creștere rapidă, stat “curbat” la telefon, ghiozdan greu.

Etapele unui program de recuperare

1. Evaluare inițială: teste de forță, mobilitate, echilibru și postură.
2. Setare obiective: scăderea durerii, creșterea amplitudinii articulare, stabilizare musculară.
3. Protocol mixt: exerciții active, stretching, masaj terapeutic, terapie TECAR sau ultrasunete, bandajare kinesio.

Cât durează până simți diferența?

*Ședințe de 45–60 min, de 2-3 ori pe săptămână.
**Ameliorare a durerii și creștere a mobilității.

Tulburări neurologice și boli cronice care răspund la fizioterapie

Fizioterapia nu “masează” doar mușchi, ci și ajută creierul să creeze căi noi atunci când cele vechi sunt afectate. În bolile neurologice și afecțiunile cronice, recuperarea este un maraton, nu un sprint, însă progresele mici adunate zilnic fac diferența.

• Accident vascular cerebral (AVC): se lucrează pe reînvățarea mersului, controlul trunchiului și coordonare.
• Scleroză multiplă: exerciții ușoare și constante pentru a menține forța și flexibilitatea.
• Boala Parkinson: strategii de “cueing” auditiv și vizual, exerciții de echilibru, antrenament al posturii.
• Leziuni de nerv periferic: kinetoterapie fină pentru recapătarea motricității mici, ex. prinderea unui pix.
• Fibromialgie și durere cronică difuză: combinație de exerciții aerobice ușoare, stretching și tehnici de relaxare.

Cum ghidează fizioterapeutul neuroplasticitatea?

• Repetiție funcțională: mișcările utile zilnic se repetă, nu doar “ridicăm greutăți la aparate”.
• Feedback vizual și auditiv: oglinzi, aplicații VR, metronom.
• Rezistență redusă, volum mare: benzi elastice, bicicletă ergonomică, mers în bazin.

Timpul până la rezultate este mai variabil decât în cazul unei entorse. În general, primele semne pozitive, prindere mai fermă, câțiva pași fără sprijin, scăderea rigidității, pot apărea după 3–6 săptămâni de muncă susținută. Îmbunătățirea globală, însă, poate dura luni sau chiar ani, iar uneori obiectivul este menținerea funcției, nu recuperarea completă.

Când apar rezultatele și cum le poți grăbi?

Una dintre cele mai des întâlnite întrebări în cabinet este: “Cât durează până mă fac bine?”. Deși fiecare corp răspunde diferit, există repere clare:

• Faza acută (0–2 săpt.). Scădem inflamația și durerea prin tehnici pasive (crioterapie, curenți, mobilizări ușoare).
• Faza subacută (2–6 săpt.). Introducem exerciții active progresive; durerea scade vizibil, mobilitatea crește.
• Faza de remaniere (6–12 săpt.). Se consolidează forța și stabilitatea, reintri treptat în activități normale.
• Faza de întreținere (după 3 luni). 1–2 ședințe/lună + exerciții acasă pentru prevenție.

Factori care accelerează recuperarea

• Prezență la fiecare ședință, consistența bate intensitatea.
• Exerciții zilnice acasă, nu doar în cabinet.
• Somn de calitate și alimentație bogată în proteine și omega-3.
• Hidratare și pauze de stretching la fiecare oră petrecută pe scaun.

Factori care îți pot lungi drumul

• Pauze mari între ședințe și “uitatul” de exerciții.
• Afecțiuni asociate (diabet, obezitate, fumat).
• Stres constant și lipsă de odihnă profundă.

Mituri de demontat pe scurt

• “Dacă mă doare, înseamnă că nu funcționează”. ⟶ Durerea scade gradat; o ușoară sensibilitate este normală la început.
• “Dacă sar peste exercițiile de acasă, terapeutul va compensa la cabinet.” ⟶ Nu există ședință miraculoasă, munca zilnică este cheia.
• “Sunt prea bătrân pentru exerciții.” ⟶ Mușchii și oasele răspund la stimul la orice vârstă, doar intensitatea diferă.

Fizioterapia tratează o paletă largă de afecțiuni, de la entorse simple până la tulburări neurologice complexe. Rezultatele nu apar peste noapte, dar cu răbdare, consecvență și un plan bine structurat, vei observa schimbări reale în câteva săptămâni. Fă primul pas, implică-te activ și transformă recuperarea într-o investiție pe termen lung în sănătatea ta.